Consiliul Festivalului de Folclor și Muzică Românească din Voivodina – Republica Serbia a făcut public punctul de vedere privind organizarea festivalurilor de folclor ale românilor din Voivodina.

Reacția vine în urma invitației transmise pentru organizarea unei întâlniri a grupului de lucru privind organizarea unui festival de folclor unic al românilor din provincie.

În comunicatul emis, reprezentanții festivalului salută inițiativa organizării unui singur festival al folclorului românesc din Voivodina, considerând că o astfel de soluție ar putea fi benefică pentru comunitate.

Potrivit lui Janiel Șublea, membru al Consiliului Executiv al Festivalului și președintele Comisiei Artistice, pentru a ajunge la o soluție clară și acceptată de toți ar fi necesară organizarea unei adunări a societăților culturale și a căminelor culturale care au participat la festivaluri în ultimii cinci ani.

În cadrul acestei adunări, reprezentanții instituțiilor culturale ar putea stabili forma și organizarea unui festival comun, ar putea alege conducerea și structura organizatorică, dar și modul de organizare pentru perioada următoare.

Potrivit acestuia, dialogul între toate instituțiile culturale este esențial pentru găsirea unei soluții comune. „Unitatea se construiește împreună, cu toți activiștii culturali la aceeași masă. Nimeni nu trebuie lăsat deoparte”, a subliniat Șublea.

La ședința Adunării Generale a festivalului, organizată recent la Uzdin, a fost invitat și președintele Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Serbia, Valentin Ardelean, însă acesta nu a fost prezent. Ulterior, a fost inițiată organizarea unei întâlniri dedicate dialogului privind organizarea festivalurilor de folclor ale românilor din Voivodina.

Reprezentanții festivalului subliniază că existența acestei manifestări se datorează în primul rând activiștilor culturali, ansamblurilor și instituțiilor care păstrează și promovează folclorul românesc.

Cert este că pentru mulți activiști culturali din Voivodina festivalul de folclor rămâne un simbol al identității românești, iar dialogul dintre instituții și societăți culturale ar putea fi cheia unei soluții acceptate de întreaga comunitate.