Razvoj medija na jezicima nacionalnih manjina često je rezultat dugogodišnje saradnje,
razumevanja i institucionalne podrške. Upravo na temelju prekogranične saradnje sa
rumunskim medijima započeta je i medijska priča u Temišvaru, koja je danas prepoznata
kao jedan od najznačajnijih primera informisanja srpske zajednice u Rumuniji.
Iskustvo Temišvara pokazuje koliko su pouzdano informisanje i saradnja važni za
opstanak zajednica. Radio Banat Link iz Temišvara u Rumuniji poznat je i slušan kod
svih građana, a njen osnivač i generalni direktor je Željko Adžić, koji je naš sagovornik.
Osim štro je vlasnik medija, Adžić prati medije i informisanja i na srpskom i na
rumunskom jeziku, i u Srbiji i u Rumuniji, pa je odličan sagovornik na ovu temu.
Medijski projekat započeo je osnivanjem novina na srpskom jeziku „Novi temišvarski
vjesnik“, a potom i pokretanjem radio-stanice, koja je u početku emitovala program
putem interneta. Zahvaljujući principu reciprociteta i diplomatskoj podršci, posebno
konzula i ambasadora Srbije u Rumuniji, srpska zajednica je dobila FM radio-
frekvenciju, nakon što je Srbija prethodno omogućila Rumunima emitovanje programa na
rumunskom jeziku.
Sagovornik ističe da u početku nisu bili svesni koliki će uspeh radio imati, ali se pokazalo
da među rumunskim građanima postoji snažna povezanost sa srpskim jezikom i
kulturom. Tokom perioda pre 1989. godine, mnogi Rumuni su pratili televizijske i
radijske programe iz tadašnje Jugoslavije, zbog čega i danas veliki broj njih razume i
govori srpski jezik.
Kada je reč o profesionalnim standardima i informisanju, sagovornik ocenjuje da je u
Rumuniji prisutan širok spektar tema, sa naglaskom na servisne informacije koje se tiču
svakodnevnog života građana. Manjinski mediji, kako u Rumuniji tako i u Srbiji, pre
svega su fokusirani na probleme, potrebe i identitet nacionalnih zajednica kojima se
obraćaju.
Osim radio-stanice, već deset godina u Temišvaru funkcionišu i četiri kablovska TV
kanala, uglavnom muzičkog i kulturnog karaktera, od kojih su neki na srpskom, a neki
dvojezični – srpsko-rumunski. Cilj ovih kanala je da srpskoj manjini omoguće praćenje
sadržaja na maternjem jeziku, ali i da očuvaju kulturni identitet zajednice koja se, prema
zvaničnim podacima, suočava sa stalnim demografskim padom.
Posebno je značajno što su mediji na srpskom jeziku u Rumuniji dobili licencu
Rumunske radio-televizijske agencije, uz dozvolu da koriste ćirilicu u štampanim
izdanjima, dok se televizijski program emituje na latinici. Kroz dokumentarne i serijske
sadržaje obrađuju se teme nestajanja srpske zajednice na tim prostorima, ali i problemi sa
kojima se ona danas suočava.

Govoreći o rumunskim medijima uopšte, sagovornik naglašava da, iako postoje tabloidi,
medijska scena je jasno profilisana i podeljena na lokalne, nacionalne i senzacionalističke
medije. To omogućava građanima i novinarima da lako procene relevantnost izvora.
Prema njegovim rečima, u Rumuniji gotovo da nema ozbiljnih problema sa
dezinformacijama, a informacije su uglavnom pouzdane i primenljive i u drugim
medijima.
Kao pozitivan primer manjinskog novinarstva u Srbiji navodi list „Libertatea“ iz
Pančeva, najpoznatije novine na rumunskom jeziku u Banatu. Ovaj list se, kako kaže,
tradicionalno i ozbiljno bavi temama od značaja za rumunsku zajednicu – od života u
selima i uspešnih porodica, do informacija iz konzulata, obrazovanja i sticanja
rumunskog državljanstva.
Poseban značaj ima i podrška Rumunije Rumunima u rasejanju, kroz programe
besplatnog studiranja. Mladi iz Srbije odlaze na školovanje u Rumuniju, gde im je
obezbeđeno obrazovanje, smeštaj, ishrana i udžbenici, a veliki broj njih se po završetku
studija vraća u Srbiju kao visokoobrazovani stručnjaci.
Na kraju, sagovornik upućuje jasnu poruku novinarima: profesionalnost, fokusiranost i
korektnost moraju biti iznad svega. Kao jedan od najvećih problema u Srbiji navodi
finansiranje medija, koje često ugrožava kredibilitet novinara.
„Ne treba juriti informacije zarad zarade, jer se tada gubi i kredibilitet i obraz“, poručuje
on, podsećajući na staru izreku da novinar treba da „legne čistog obraza i probudi se čiste
savesti“. Otvorenost, istinitost i odgovornost, zaključuje, ostaju temelj svakog kvalitetnog
novinarstva.
*Ovaj projekat je sufinansiran iz Budžeta Republike Srbije – Ministarstva informisanja i
telekomunikacija. Stavovi izneti u podržanom medisjkom projektu nužno ne izražavaju
stavove organa koji je dodelio sredstva.

Sledi prevod na rumunski jezik:

Mass-media minorităților naționale între identitate și profesionalism

Dezvoltarea mass-mediei în limbile minorităților naționale este adesea rezultatul unei
cooperări de lungă durată, al înțelegerii reciproce și al sprijinului instituțional. Tocmai pe
baza cooperării transfrontaliere cu mass-media din România a început și povestea
mediatică de la Timișoara, care astăzi este recunoscută drept unul dintre cele mai
importante exemple de informare a comunității sârbe din România.

Experiența Timișoarei arată cât de importante sunt informarea de încredere și cooperarea
pentru supraviețuirea comunităților. Radio Banat Link din Timișoara este cunoscut și
ascultat de către toți cetățenii, iar fondatorul și directorul general al acestuia este Željko
Adžić, interlocutorul nostru. Pe lângă faptul că este proprietar de media, Adžić urmărește
mass-media și informarea atât în limba sârbă, cât și în limba română, atât în Serbia, cât și în
România, fiind astfel un foarte bun interlocutor pe această temă.

Proiectul mediatic a început prin fondarea ziarului în limba sârbă „Novi temišvarski
vjesnik”, urmată de lansarea postului de radio, care la început a emis program exclusiv prin
internet. Datorită principiului reciprocității și sprijinului diplomatic, în special al consulilor
și ambasadorilor Serbiei în România, comunitatea sârbă a obținut o frecvență radio FM,
după ce anterior Serbia a permis difuzarea programelor în limba română.

Interlocutorul subliniază că la început nu erau conștienți de succesul pe care îl va avea
radioul, însă s-a dovedit că în rândul cetățenilor români există o puternică legătură cu limba
și cultura sârbă. În perioada de dinainte de anul 1989, mulți români urmăreau programe de
televiziune și radio din fosta Iugoslavie, motiv pentru care și astăzi un număr mare dintre ei
înțeleg și vorbesc limba sârbă.

În ceea ce privește standardele profesionale și informarea, interlocutorul apreciază că în
România există o gamă largă de teme abordate, cu accent pe informațiile de interes public
legate de viața cotidiană a cetățenilor. Mass-media minoritară, atât în România, cât și în
Serbia, este orientată în primul rând către problemele, nevoile și identitatea comunităților
naționale cărora li se adresează.

Pe lângă postul de radio, de zece ani funcționează la Timișoara și patru canale de televiziune
prin cablu, în principal cu caracter muzical și cultural, dintre care unele sunt în limba sârbă,
iar altele bilingve – sârbo-române. Scopul acestor canale este de a permite minorității sârbe
să urmărească conținuturi în limba maternă, dar și de a păstra identitatea culturală a
comunității care, potrivit datelor oficiale, se confruntă cu un declin demografic constant.

Este deosebit de important faptul că mass-media în limba sârbă din România a obținut
licența Agenției Române de Radio și Televiziune, cu permisiunea de a utiliza alfabetul
chirilic în edițiile tipărite, în timp ce programul de televiziune este difuzat în alfabet latin.

Prin conținuturi documentare și seriale sunt abordate teme legate de dispariția comunității
sârbe din aceste regiuni, dar și de problemele cu care aceasta se confruntă astăzi.

Vorbind despre mass-media românească în general, interlocutorul subliniază că, deși există
tabloide, scena mediatică este clar profilată și împărțită în mass-media locale, naționale și
senzationaliste. Acest lucru le permite cetățenilor și jurnaliștilor să evalueze cu ușurință
relevanța surselor. Potrivit acestuia, în România aproape că nu există probleme serioase
legate de dezinformare, iar informațiile sunt în general de încredere și pot fi preluate și de
alte instituții media.

Ca exemplu pozitiv de jurnalism minoritar în Serbia, acesta menționează ziarul „Libertatea”
din Pančevo, cel mai cunoscut ziar în limba română din Banat. După cum afirmă, această
publicație tratează în mod tradițional și serios teme de importanță pentru comunitatea
românească – de la viața satelor și familii de succes, până la informații provenite de la
consulat, educație și obținerea cetățeniei române.

Un rol deosebit de important îl are și sprijinul României pentru românii din diaspora, prin
programe de studii gratuite. Tinerii din Serbia pleacă la studii în România, unde li se asigură
educația, cazarea, masa și manualele, iar un număr mare dintre aceștia se întorc în Serbia
după finalizarea studiilor, ca specialiști cu înaltă calificare.

În final, interlocutorul transmite un mesaj clar jurnaliștilor: profesionalismul, concentrarea
și corectitudinea trebuie să fie mai presus de orice. Ca una dintre cele mai mari probleme
din Serbia menționează finanțarea mass-mediei, care adesea pune în pericol credibilitatea
jurnaliștilor.

„Nu trebuie urmărite informațiile doar de dragul câștigului, pentru că astfel se pierd atât
credibilitatea, cât și onoarea”, transmite el, amintind de vechea zicală potrivit căreia un
jurnalist trebuie să „se culce cu obrazul curat și să se trezească cu conștiința curată”.
Deschiderea, adevărul și responsabilitatea, conchide el, rămân temelia oricărui jurnalism de
calitate.

Acest proiect a fost cofinanțat din Bugetul Republicii Serbia – Ministerul Informării și
Telecomunicațiilor. Opiniile exprimate în proiectul media susținut nu reflectă în mod
necesar punctele de vedere ale instituției care a acordat finanțarea.